Iov, cap. 3 vers.3 -"Blestemată fie ziua în care m-am născut"
Mi-e dor nespus de roua copilăriei mele
Mi-e dor de ziua-n care am învăţat să cânt
Credeam că-n lume viaţa-i un lung şir de mărgele
Ce veşnic zornăiesc în cântec şi avânt!
De-amurguri sângerii mi-e dor, atât de dor!
De margini de pădure în toamne ruginii
Mi-e dor de-un ghiocel , al primăverii-odor
Mi-e dor de scalda-n râu şi mere aurii
Mi-e dor de prima fată pe care-am sărutat-o
Mi-e dor de primul vals-uşor l-am învăţat!
Mi-e dor de-o faţă tristă ce-odat-am mângâiat-o
Mi-e dor de o livadă la margine de sat
Mi-e dor de mura neagră la margine de râu
De-un brâu pierdut în iarbă, în diamant bătut
Mi-e dor de jucăria pierdută-n lan de grâu
Şi totuşi blestem ziua în care m-am născut…
